Agricultura sub presiunea secetei: eforturi fără precedent pentru irigații în județul Brăila
Seceta severă din anul precedent a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru agricultura județului Brăila, punând la încercare atât fermierii, cât și capacitatea operațională a sucursalei brăilene a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate au impus creșterea masivă a volumului de apă destinat irigațiilor, în unele cazuri fiind necesară pomparea apei de la distanțe de până la 80 de kilometri față de fluviul Dunărea.
În acest context extrem, aproximativ 800 de milioane de metri cubi de apă au fost livrați către sistemele de irigații, costurile fiind achitate către Sistemul de Gospodărire a Apelor. Intervenția a fost esențială pentru menținerea producției agricole, însă a scos la lumină probleme vechi ale infrastructurii și ale modului de utilizare a apei.
Infrastructură îmbătrânită și pierderi semnificative
O parte importantă din apa pompată a fost pierdută din cauza canalelor de irigații insuficient întreținute. Infiltrațiile, depunerile de aluviuni și vegetația necontrolată au redus eficiența transportului apei și au crescut consumul de energie necesar pomparii. În paralel, au existat situații în care risipa de apă a fost generată nu doar de infrastructură, ci și de practici agricole necorespunzătoare.
Unii fermieri, în încercarea de a obține producții maxime, au aplicat chiar și 5–6 udări pe hectar. Specialiștii atrag atenția că un astfel de exces poate conduce la spălarea nutrienților din sol, degradarea structurii acestuia și, pe termen lung, la apariția fenomenului de sărăturare, cu efecte negative greu reversibile.
Brăila, lider național la irigații
În pofida dificultăților, județul Brăila rămâne principala zonă irigată din România. Anul 2025 a fost marcat nu doar de un volum record de apă utilizată, ci și de continuarea procesului de modernizare a infrastructurii de irigații. Canale și instalații vechi de peste cinci decenii au fost reabilitate, iar sistemele au fost completate cu echipamente moderne, menite să crească eficiența utilizării apei.
Pentru sezonul agricol analizat au fost contractate 297.361 de hectare pentru irigații. Prin aplicarea mai multor udări, suprafața cumulată irigată a ajuns la 1.289.733 de hectare. Din acest total, 762.222 de hectare au fost gestionate prin cele 165 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), iar 527.611 hectare au aparținut altor categorii de beneficiari.
Date tehnice și capacitate operațională
Irigațiile realizate direct din canale, cu ajutorul motopompelor, au acoperit 527.611 hectare. Transportul apei a implicat utilizarea a 278 de stații de aducțiune, repompare și punere sub presiune, dintr-un total de 546 existente. În teren au fost folosite 168 de motopompe, iar lungimea canalelor umplute cu apă a totalizat 1.031,5 kilometri. Alimentarea s-a făcut în principal din Dunăre (879 km), dar și din Siret (121 km) și Buzău (31,5 km).
Zonele cu cele mai mari suprafețe irigate
Cele mai extinse irigații au fost realizate în Unitatea Administrativă Brăila Nord, unde au fost udate 324.387 hectare, cu accent pe Terasa Brăilei, Nămoloasa–Măxineni și Ciorăști–Măicănești. În Brăila Sud, suprafața irigată a ajuns la 636.564 hectare, Insula Mare a Brăilei având cea mai mare pondere, urmată de Terasa Viziru, Ialomița–Călmățui și alte zone agricole importante.
Reprezentanții din domeniu anunță că vor analiza în perioada următoare relațiile cu OUAI, costurile reale ale apei pentru irigații, consumul energetic și cadrul legislativ. În contextul schimbărilor climatice tot mai accentuate, o gestionare mai eficientă și responsabilă a resurselor de apă devine esențială pentru viitorul agriculturii din județul Brăila.
